În fiecare an, pe 6 august se sărbătoreşte Ziua Internațională Sailor Moon. Cu acest prilej, m-am gandit să dăm drumul la nostalgie şi să ne amintim cât de mult a însemnat acest anime pentru generația copiilor din anii ’80 şi ’90.
Pentru noi ar fi ciudat să fim întrebați cine este Sailor Moon, însă voi încerca să trec peste asta şi să rezum acest anime al unei generații. Citește până la final pentru a afla despre concursul Sailor Moon.
De unde până unde?
Totul a început în 1991 când artista manga, Naoko Takeuchi, crează primele pagini cu titlul Codename: Sailor V, poveste care o avea drept protagonistă pe Sailor V. Manga-ul prinde la public și se aduce vorba de a se crea un anime cu această poveste. Însă artista a decis că Sailor V trebuie să facă parte dintr-o echipă, îi oferă numele Sailor Venus și reimaginează conceptul creând astfel primele manga cu Sailor Moon care au fost adaptate în anime-ul numit Frumoasa luptătoare Sailor Moon din 1992 până în 1997. La noi au fost difuzate la TVR între 1997 și 1998. Am avut parte de 200 de episoade (cuprinse în 5 sezoane, 3 filme și 5 episoade speciale. Anime-ul a câștigat premiul “Animage Anime Grand Prix” în 1992.
Povestea pe scurt din Sailor Moon
Tsukino Usagi este o elevă de 14 ani puțin cam copilăroasă şi visătoare care se trezeşte într-o zi că o pisică vorbitoare cu o semilună pe cap îi face o vizită şi îi dăruieşte o broşă magică. Cu ajutorul acesteia fata se transformă în luptătoarea Sailor Moon şi îşi salvează prietena de un monstru îngrozitor. De aici a pornit totul, însă pe măsură ce serialul evoluează, descoperim noi eroine: Sailor Mercury, Sailor Mars, Sailor Jupiter şi Sailor Venus. Misteriosul Mascat în frac apare şi el încă de la început, fiind întotdeauna prezent în momentele cheie ale acțiunii cu un trandafir şi o vorbă încurajatoare. Desigur, serialul nu prezintă o poveste plană, ci aflăm că personajele sunt defapt reîncarnări ale luptătorilor din orasul magic de pe Luna, Silver Millennium, iar antagoniştii sunt persoane din trecutul lor care caută Cristalul de Argint, puterea supremă prin care ar putea cuceri lumea. Desigur, totul evoluează în cele 200 de episoade. Apar eroi noi, antagonişti noi, persoane din trecut sau din viitor, timp și spațiu. Usagi se îndrăgosteşte de Mamoru, care era defapt chiar Mascatul în frac şi află că ei doi fuseseră îndrăgostiți şi pe vremea când ea era Prințesa Lunii, Serenity, şi el Prințul Pământului, Endymion. Pe scurt, povestea este una romantică, despre prietenie şi iubire, este conturată cum nu au mai fost alte animații până în acel moment şi nu este de mirare că acest anime a isterizat o generație întreagă. Evoluția personajelor este graduală, putem observa felul în care ele se maturizează și personalitatea le este conturată frumos. Îi vedem în luptă, în relațiile sociale, la școală sau în parc, avem parte de un fir narativ frumos țesut care te captivează chiar și ca adult. Aș face o postare kilometrică dacă aș posta despre fiecare sezon în parte, însă dacă există dorințe de detaliere vom face asta.
Dacă dorești să înțelegi complet firul temporal al poveștii, am dat peste acest filmulet explicativ. Desigur, sunt multe spoilere despre serie, însă mi se pare frumos ilustrat și explicativ cu privire la cine este, de când și când apare cine, ce și cum.
Controverse
Desigur, la acea vârstă fragedă totul părea amuzant şi fabulos, însă acest anime, privit astăzi, cu ochi de adult prezintă o interpretare mult mai intensă a societății. Lucruri pe care în copilărie nu le percepeam, sunt dezvăluite în ochii de astăzi ca pe niște epifanii. În Japonia, probleme precum iubirea dintre două fete nu sunt considerate un tabu, însă in SUA anilor ’90 au fost cenzurate episoade întregi. Nu are sens să bat apa în piuă pe această temă. Cert este că acest anime a crescut o generație cumva mai permisivă şi empatică. Nu e un lucru rău în asta, iar în cazul prezentării în România, episoadele nu au fost compet cenzurate, ci ușor modelate ca telespectatorii să înteleagă diferit diverse referințe. La nivel internațional acest anime a fost apreciat foarte mult pentru curajul de a prezenta aceste lucruri tabu ca fiind normale, naturale și fără a face mare caz pe această temă. Și să nu uităm că Sailor Moon a fost popular acum peste 25 de ani. (Ps. Prezint niște fapte și analize generale aici, nu intenționez să deschid dezbateri despre moralități sau pe teme homofobe, orice comentarii care deviază de la subectul central al postării vor fi șterse.)
Continuare Sailor Moon
În 2014 s-a început difuzarea unui remake animat, unul care strălucește din punct de vedere al tehnicii de animație. Se numește Sailor Moon Crystal și are deja 3 sezoane. Recent a fost anunțat că vom avea parte în 2020 de o continuare, un film în două părți care va prezenta arcul din maga numit Dead Moon. Desi asemănătoare seriei vechi de anime, Sailor Moon Crystal este ceva mai fidel seriei de reviste manga.
Care e treaba cu 6 august?
Păi, data Zilei Internațonale Sailor Moon este poate un mic de atenție. Ca să vedem cât de mare fan ești al seriei. Nu reprezntă nici ziua eroinei noastre, Sailor Moon, care este 30 iunie, nu este nici dată la care a fost creată manga sau a apărut anime-ul. Este defapt ziua lui Mamoru/Mascatul în frac. Este chiar logic ținând cont că el este Prințul Pământului, deci ne reprezintă perfect. De obicei, cel mai frumos mod prin care poți sărbători această zi este să te îmbraci tematic, să te uiți la un episod cu Sailor Moon sau să iți aduci aminte cu drag despre acest serial.
Ce a însemnat Sailor Moon pentru noi?
Cred că a fost momentul în care cei mai mulți dintre noi am luat conștientizat ce este un anime, ne-am îndrăgostit de Japonia și visam să ajungem la Tokyo. Deși am mai luat contact cu anime-uri și înainte de Sailor Moon, acesta a fost de departe cel care a ieșit în evidență. Toate fetele se jucau pe stradă de-a luptătoarele Sailor și toți băieții voiau să fie Mascatul în frac. Aveam cărți de colorat și colecționam abțibilduri în albume Sailor Moon. Odată cu explozia internetului a apărut și la noi moda cosplay și au devenit accesibile dvd-urile și maga-urile cu Sailor Moon. Ba chiar au apărut plușuri și alte obiecte de colecție cu Sailor Moon și pe meleagurile noastre odată cu apariția Nijikon, Otaku Festival, Comicon și altele.
Un mic concurs Sailor Moon
Dar cred că despre astea ar trebui să ne povestești chiar tu, drag cititor. Povestește-ne în comentarii despre relația ta cu Sailor Moon, când și cum le-ai văzut prima dată, ce au însemnat pentru tine. La ultimul concurs organizat am constatat cât de mulți fani Sailor Moon există, așa că am decis să facem o soi de mic concurs de comentarii în acest articol. Vom trimite autorilor celor mai frumoase povești cu amintiri despre Sailor Moon o mică atenție despre acest anime. Premiile nu sunt super consistente, însă sunt amintiri ale copilăriei alături de Sailor Moon. Și sper să vă placă.
Nu este un concurs cu un deadline sau regulament strict, vom alege cele mai frumoase povești din comentarii și vom trimite în limita disponibilității premiului. Însă, dacă tot ne lasi un comentariu, pune totuși un email valid pentru a te putea contacta în vederea intrării în posesie a premiului. Desigur, orice date ne vei transmite vor fi foloste numai pentru trimiterea premiului. (Bănuiesc că regulile generale cu peste 18 ani și domiciliul în România sunt evidente.)
Mulțumiri
În încheiere doresc să mulțumesc site-ului Desenele Copilăriei pentru că el a deschis această lume fascinantă a animației către publicul care a învățat să-și aducă aminte atât de Sailor Moon, cât și de alte povești fascinate din copilărie. Mulțumesc Ada, mulțumesc Cătă, mulțumesc Cami pentru articolele detaliate care ne-au explicat în detaliu timp de atâția ani pe site despre cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Mi-e dor de articolele voastre și cumva m-ati înspirat să vă urmez pașii, scriind cu toată dragostea despre animație. Consider Desenele Copilăriei o enciclopedie a animației și revin cu drag la ea când doresc să evadez în copilărie.
Aveam 7-8 ani, cand am descoperit pe tvr 1 aceste desene si am ramas pe loc fascinat. Eram fan Mascatul in frac si al pisicii Luna, iar coloana sonora din generic era fredonata( cu la la-ul de rigoare) de fiecare data. Ba chiar o rugasem pe maicamea sa imi cumpere de la chioscul de ziare un album Panini Sailor Moon pentru a colectiona stickerele.
Acum am 29 de ani si la naiba, stiu si acum coloana sonora:))
Am iubit aceste desene animate..am crescut cu ele. Primele episoade din ’97 imi aduc aminte ca le-am vazut la un televizor alb-negru si eram atat de necajita ca nu le pot vedea rochitele colorate. Multi prieteni ma asemenau cu Sailer Moon, asta pentru ca eram blonda si aveam infartecus in fata la par, exact cum are si ea. nu respiram in timpul episoadelor..Tin minte ca eram necajita mult, daca se intampla sa pierd vreun episod. Deh..am fost crescuta la tara, mai trebuia sa merg si la camp cu parintii. Dar de multe ori, parintii ma lasau sa ma uit, la rugamintile mele fierbinti. Din pacate, nu am reusit sa vad atunci si pe TV color, era prea tarziu atunci cand ai mei isi cumparase un astfel de televizor..serialul nu se mai difuza..dar am reusit sa vad cativa ani mai tarziu, pe YouTube niste seriale color..Au fost niste desene pe placul meu si mereu imi doream sa fiu ca Sailer Moon..era unica
Sailor moon… Într-o după amiaza de vara, Rai1.. O fata blondă se transforma lupta și e salvata de un mascat în frac.. Uau ce desene.. Nu înțelegeam nimic… Peste un an dau de el la RTL 2 pe satelit… Nu pierd niciun episod… Refrenul la nemți e diferit… „sag das zaubetwort und du hast die Macht.. Oh sailor moon”. (învăț germana cu ele alături de bunica). Apare la tvr1 uuuh.. Ma mai uit și acolo. Cu prietena mea din copilărie desenam luptătoarele și le decupam. Acelea erau păpușile noastre Sailor. Toată curtea era plina de hârtii cu sailor. Peste ani și ani.. 2014.. Ma uit pe net la Sailor moon Crystal.. Soțul zice ca nu sunt întreaga..
Sailor moon a fost eroina mea. A fost cea care m-a făcut sa iubesc oamenii, sa cred în bunătatea lor, sa cred ca orice om oricât de răutăcios ar fi e bun în străfundul inimii sale.
Acest anime l-am arătat nepotelei mele mai mici, i-am deschis apetitul pentru cultura japoneza pentru ca apoi sa facă facultatea de japoneza în Frankfurt.
La împlinirea vârstei de 30 de ani, mi-am făcut tort cu figurina sailor moon. (ca un omagiu adus acestei eroine)
Pentru mine Sailor Moon va rămâne eroina mea toată viata mea și o voi lăsa ca moștenire copiilor mei. Voi viziona ci ei acest desen.
Acum abia aștept filmul… Și sper pe viitor sa pot sa cumpăr Manga Sailor Moon.
Va mulțumesc pentru acest articol frumos!
Aveam vreo 8-9 ani(’93-’94). Sailor Moon, prima dată l-am văzut pe un post nemțesc, nu-mi amintesc numele, 1 și a 2-a serie. Apoi toate episoadele până la a 4-a serie(inclusiv seria 4)cu filmele până la seria respectivă, pe Canale 5, post italian. Iar apoi la noi la TVR, întreaga serie. Cu sufletul la gură, cu lacrimi, cu hohote de râs, tot setul de emoții ce-ți transmitea anime-ul. N-am cum să-l uit, pt că e un anime bun, cu o poveste interesantă, iar din punct de vedere artistic, îl ador.❤️ Acum vreo 2 ani am reușit să citesc pe net și manga. Însă nu m-am putut abține să nu adaug la colecțiile din copilarie + desenele ce le-am realizat și cartea manga, cea în care Luna se îndrăgostește de un om.
P.S.Usagi era personajul preferat și îmi doream să fiu ea.
Când aparuse cablul și la noi în oraș, am crezut ca l-am luat pe Dumnezeu de picior. Adică… Pe înțelesul celor din epoca aceasta modernă :trecusem la 5G de la 2G (adică de la români și bulgari). Și din întâmplare, am descoperit ca pe canalul italian Canale5 avea cele mai frumoase desene. Asa de fascinata am fost de Sailor Moon, ca nu mai ieșeam nici la joacă cu copii. Le-am văzut și în reluare, și sincer le-aș revedea și acum cu aceeași pasiune. Știam și coloana sonoră pe dinafară. În plus, am învățat sa desenez, aveam o grămadă de desene făcute de mine, și în creion, și colorate. Acum fiica mea a descoperit desenele acelea îngălbenite și-ghici ce? – a devenit fană Sailor Moon. Desenează și ea personajele, păcat ca nu are unde sa vadă episoadele (nu le-am găsit nicăieri). Deeeci, Sailor Moon a influențat 2 generații din familia mea
Sailor Moon a fost desenul generației noastre, a celor născuți în anii 90. Aveam 7 ani cand a apărut și țin minte că nu suflam, nu respiram când mă uitam la el. Nici mama nu avea curaj să zică sa las desenele când mă uitam la el. Țin minte că sora mea avea o colega la școală care desenase fiecare personaj cu ceva tuș, cu detalii, colorate exact in culorile și nuanțele fiecăreia. Doamneeee cat de reale erau.
P.S. Preferata mea era Sailor Venus.
La vremea aparitiei serialului a fost un bum pe piață,am vazut foarte multe episoade,si incercam sa copiez comportamente,pe langa faptul ca voiam sa ajung in Japonia.
Sailor Moon ramane de actualitate inca si pentru fiica mea,un serial despre curaj.
Erau desenele mele preferate, stiu ca urmaream episoadele cu nerabdare. Eu si sora mea jucam cu ajutorul papusilor rolurile personajelor Sailor Moon. Aveam fiecare cate un tricou imprimat cu luptatoarele Sailor Moon si eram indragostita de acel tricou. Eram cea mai fericita cand il purtam. Inca il mai am, decolorat de la atatea purtari, dar inca frumos si plin de amintiri.
Aveam cam 12-13 ani cand le-am descoperit. Imi plăcea de Sailoor Moon, visam adeseori ca am acele puteri ale ei, pana A cunoscut o pe Sailoor Mars, care era eleva silitoare si desteapta, si am vrut sa fiu ca ea. Am plâns când l-a omorât pe Mamouru, am plâns cât au fost despărțiți, am râs de prostiile pe care le făcea Sailoor Moon.
După vreo 12 ani am redescoperit desenele, si le-am înregistrat pe calculator. Fara subtitrare in lb. romana, dar nu mai era nevoie ca înțelegeam engleza. Același fior, aceași dragoste ptr ele si cu mult mai multa înțelepciune sa inteleg ce nu m inteles cand eram mica.
Fin pacate ptr mine nu am stiut ca a iesit o continuare, dar o sa fac tot posibilul sa le vad.
Am uitat sa spun ca si acum stiu melodia ,si acum imi fac codite ca Sailor Moon si am multe stikere lipite pe cărti.
Nu imi mai amintesc prea multe din acea perioada, dar tin minte ca erau niste felicitari imbracate in folie, care aveau o luminita si o chestie care canta cand le deschideai. O innebuneam pe mama cu felicitarea aceea pentru ca o deschideam intruna si trebuia sa o ascunda noaptea. Pe-atunci aveam parul foaaarte lung si stateam la pieptanat doar dupa ce imi zicea mama ca o sa am parul frumos ca Sailor Moon, daca o las sa il descalceasca.
Eram micuța și împreună cu sora mea mai mare am descoperit pe Rai 1, Sailor Moon, eram fascinate de ele și brusc jocul nostru preferat era sa ne transformam în frumoasele luptătoare. Eu eram Sailor Moon fiind blondina iar sora mea Sailor Mars, fiind bruneta. Mai târziu le-am urmărit pe RTL 2. Dacă în italiana mai înțelegeam ceva, în germana ne uitam ca pisicile în calendar dar ne bucuram sa le putem urmări. Când au ajuns la noi pe TVR 1, mare bucurie a fost. Făceam temele cuminte ca să ma lase părinții sa ma uit la Sailor Moon. Anii au trecut și am crescut… Am ajuns la facultatea de Drept atât eu cât și sora mea (ea mai mare cu 3 ani). Îmi amintesc ca era prima sesiune pt mine și eram efectiv epuizata după examene și am decis cu sora mea ca în vacanta sa ne uitam la filme și sa zacem. Din una în alta am ajuns sa ne uitam la Sailor Moon, episod după episod. La un momentdat era o scena trista, una din luptătoare murea și eu cu greu îmi stăpâneam lacrimile, sora mea m-a observat cu coada ochiului și mi-a zis ca și ea ar plânge dacă nu ar fi ocupata sa butoneze și telefonul atunci știu ca am început sa plâng în hohote și ea sa rada zgomotos pt ca la fel ca Usagi încă eram un copil. Acum radem împreună ori de câte ori ne amintim de acest episod. Anii au trecut, am ajuns adult responsabil, cu job și rate la banca într-una din zile la job, una din noile colege aduce vorba despre Sailor Moon, ea fiind ca și mine fan declarat. Am început o discuție efervescenta pe marginea subiectului în timp ce colegii se uitau la noi ca la doua sonate. Am continuat discuția și după program și asa am aflat despre Sailor Moon Crystal pe care imediat am cautat-o si am inceput sa o vizionez. De atunci și pana acum am revăzut-o de 3 ori. Când simt nevoia sa ma Relaxez și sa ma detașez de toată lumea asta a adulților, cu drag revăd episoade din Sailor Moon. Iar cel mai frumos lucru este ca a mea colega, talentata și la desen, mi-a dăruit de ziua mea ( ați ghicit, pe 30.06.) un desen al prințesei Serenity Cam asta e povestea mea cu Sailor Moon. Sper sa am o fetita și sa ne uitam împreună la toate seriile.
Tin minte si acum ziua in care bunica mea mi-a cumparat albumul cu Sailor Moon de la Panini. Eram in ciclul primar, era o dimineata racoroasa de primavara si imi amintesc faptul ca urma sa dau un test din inmultirea cu 7, de care imi era cel mai frica. Pentru a ma motiva, bunica mea, care se uita cu mine la Sailor Moon, a decis sa stranga bani si sa-mi cumpere albumul cu stickere. Il vazusem de mult timp la ziare, insa niciodata nu am avut bani sa-l iau. Si in acea dimineata, la 07:45 (la 8 intram la scoala si prima ora era mate) bunica mea ma trage de mana in fata tonetei de ziare si cere albumul. Nu mi-a venit sa cred. Mi s-a parut un vis implinit. Apoi, in fiecare vineri, in functie de cate note bune luam si cati bani avea, bunica imi cumpara cate un pliculet cu stickere. Asta e probabil una dintre cele mai vii amintiri pe care le am, si chiar daca nu ma credeti, acest album a insemnat enorm pentru mine, atat de mult incat la mai bine de 23 de ani de la achizitionarea lui…inca il mai am.
Sailor Moon… peste trei luni împlinesc 38 de ani, dar, cumva, am rămas în continuare la vârsta de 17 ani. Nu, nu atunci am descoperit-o. Am văzut-o, ca mai toți de altfel, la italieni. Era sezonul 3, pe care îl repetau obsesiv, iar eu mă uitam la fel de înnebunită. L-am văzut cred că de vreo 4 ori la rând. Era la ora 21 și mă rugam din suflet să nu vrea tata să se uite la ceva la televizor tocmai atunci. Apoi, a fost difuzat și la pe TVR, cam în perioada când aveam 16-17 ani. Nimic nu durea mai tare decât pedeapsa „Nu te uiți la Sailor Moon azi.“ În liceu asta era precla mea și culmea, și acum mă mai strigă așa prietenii.
Urmărind fiecare secundă din aventura ei, m-am regăsit în ea: fetița nesigură pe ea, plină de frici, temeri, împiedicată și cu capul în nori, fetița care râdea când trebuia să fie serioasă, fetița care plângea din te miri ce și mai nimic. Mă culcam cu lumina Lunii mângâindu-mi chipul, în timp ce mă rugam ca a doua zi să mă transform și eu în cineva neînfricat ca ea. Luna mi-a fost, și îmi este, prietenă și confidentă. Nopți întregi stăteam pe balcon și vorbeam cu ea… îmi știe toate secretele, toate dorințele și visurile.
Sailor Moon m-a modelat în ceea ce sunt azi: am învățat să văd binele în toți înainte să îi judec, am învățat să nu îmi fie frică să îmi arăt adevăratele sentimente, chiar și cu riscul de a mi se frânge inima, am învățat că iubirea învinge tot, că tot ceea ce e mai frumos în oameni poate ieși la suprafață, oricâte dureri ar avea strânse în suflet, am învățat să lupt pentru cei pe care îi iubesc. Am învățat că nu e greșit să dai iubire fără să aștepți același lucru înapoi… Și am învățat că poți să plângi în văzul lumii fără să îți fie rușine.
Chiar și în ziua de azi, când mă duc la culcare și Luna îmi bate în geam, sper în secret ca peste noapte să capăt puteri magice.
Fani înfocați sunt peste tot în lume, dar fetița asta sunt eu. Tot ce e mai frumos și pur în lume se află în desenul ăsta, dar numai cei ce pot VEDEA observă asta!
Ce înseamnă Sailor Moon pentru mine? Înseamnă regăsire! Uitându-mă la ea, mă văd pe mine! <3
De la Sailor Moon am invata italiana :))
apoi stiu ca ajunsese si pe tvr. Tin minte ca tot cartierul era prins in poveste. în fiecare zi ne adunam si ne jucam de-a Sailor Moon. Atunci cand portile liceului din cartier erau deschise, ne faceam baza pe barele de echilibru si cosurile de baschet, si pe timp de vara, cand era inchis, ne foloseam de bara de batut covoare :)) Pana si vecinii incepusera sa stie despre ce e vorba.
Eu tin minte perfect ca am avut o experienta absolut mistica – la un moment dat am visat ca Sailor Moon era de fapt printesa lunii. soc si groaza, dupa cateva saptamani am vazut episodul in care se dezvaluia ca ea era printesa lunii!! Doamne, m-am simtit aleasa, toate fetele ma venerau, ajunsesem sa cred ca sunt de fapt vreo trimisa de-a ei pe lume. privind cu ochi de adult, probabil ca vazusem vreun fragment pe undeva, dar in mintea mea de copil, au fost niste zile magice 🙂
DESENELE ASTEA MĂ FĂCEAU SĂ AM INCREDERE IN MINE CA FATA.MEREU BĂIEȚII RADEAU DE MINE CA ERAM PLANGACIOASA SI FRICOASA.CAND A APARUT „SAILOR MOON”,Mi-AM ZIS CA VREAU SA FIU CA FETELE DIN DESENE.
O poveste deosebita pentru diferite generatii. Ma uitam impreuna cu mama, bunica si sora mea. Prima data l-am vazut pe un post italian, apoi l-au difuzat si la TVR. Am vazut desenul de nenumarate ori, fara sa ma plictisesc, fiind fascinata de fiecare data. Mama mi-a cumparat albumul Sailor Moon si m-a ajutat sa il completez. Din pacate nu am putut sa adun toate stickerele si imi amintesc ca am trimis o scrisoare la redactie in speranta ca ma vor ajuta ei sa termin colectia. Multi ani mai tarziu am fost surprinsa sa aflu ca si iubitul meu avea catalogul. Am si acum revistele TV Satelit (parca sa zic ca asa se numeau si atunci) in care prezentau personajele. Am reusit sa strang suficiente papusi ca sa le numesc dupa indragitele personaje din Sailor Moon. Am urmarit cu drag si Sailor Moon Crystal.
Si acum m-as uita la Sailor Moon cu multa placere si cu acelasi interes. A fost, este si va ramane pentru totdeauna un desen exceptional, ce are la baza o poveste interesanta si personaje carismatice. Cu mare drag recunosc ca si dupa atatia ani inca sunt un mare fan Sailor Moon.
Aveam în jur de 10 ani cand a aparut desenul eu și sora mea nu am ratat nici un episod erau eroinele copilăriei noastre și masacrul în frac ne fermeca era un fel de zorro dar semnătura lui era trandafiri roșu misterul ne făcea sa asteptam cu sufletul la gură următorul episod tin minte ca erau și ceva albume cu povestea Sailor Moon cu abtibilduri cred ca si acum îl mai avem . Multumim Sailor Moon ne_ai aratat ca binele întotdeauna învinge raul
Wow, cate amintiri. Am copilarit, am visat, m am jucat si am trait acest anime. Pe atunci eram doar o fetita de 7/8 anisori care abia astepta ora si ziua, ca un Ceas elvetian, sa inceapa si imi parea atat de rau cand se termina. Cred ca era singurul lucru In acea perioada care ma facea sa las cea mai tare jucarie sau joc. Cred ca toate fetitele din acea perioada au stat cu sufletul la gura pentru fiecare episod. Personajul meu preferat a fost Sailor Marte, avea ceva aparte ce mi a placut. Si acum tin minte fracmente din episoade, ooo, coloana sonora, cred ca oricine tresare la ea. De a Lungul anilor am strans tot ce am putut, de la hainute la papusi, cartonase si orice aparea pe piata, dar am crescut si le am oferit nepotelei. Sincer Imi pare putin rau ca nu am pastrat ceva. Chiar mi as dorii o amintire frumoasa. Acum ca mi ai deschis apetitul ma voi uita si la Sailor Moon Cristal (nu stiam de el), sunt tare curioasa ce se intampla si aici. Oricum, nu doar Pentru mine, acest desene/anime o sa ramana o amintire draga noua, atat pentru poveste dar si pentru ca ne a invatat si me a ajutat sa avem mai mult curaj, imaginatie si vise. Iti multumesc ca mi ai facut ziua mai frumoasa si plina de amintiri cu acest articol. ❤️❤️❤️
Pentru mine Sailor Moon a fost desenul animat care mi a marcat copilăria… Poate chiar și viața. Eram atât de atrasă de el încât primul lucru pe care îl făceam când veneam de la școală era să deschid TV ul și să urmăresc noul episod zilnic. Ca poveste de viață pot spune următoarele: chiar credeam că eram fiica lui Sailor Moon trimisă pe pământ să lupt cu forțele răului și fiecare noapte, vis era o nouă luptă, pe altă planetă. Trebuia să fiu mereu corectă și dreaptă ca Sailor Moon să fie mândră de mine.. Credeam totodată că aveam puteri magice (să vb cu animalele, să opresc ploaia, etc.) și mă certam cu toți cei din jur care încercau să mi explice că nu există Sailor Moon . Pot spune că acest desene animat a ajutat la conturarea pozitivă a ceea ce sunt în prezent și a însemnat destul de mult pentru mine (defapt… Cred ca pentru mulți dintre noi).
Aveam vreo 7 ani cand au aparut aceste desene pe tvr 1,nu ratam nici un episod,tin minte ca ma uitam cu bunicul la ele,la un televizor alb negru pentru ca pe atunci nu aveam unul color.Sailor Moon a fost si inca este personajul meu preferat si tare mult as vrea sa le revăd,am cautat episoade pe you tube dat nu gasesc deloc in limba romana si tare sunt necăjită.Am album cu abtipilduri,atunci erau coperțile caietelor cu ele si le copiam pe foi si le desenam desii aveam si coperta in original iar acum am 31 ani si inca le am pastrate in cutia mea cu amintiri.Imi amintesc cu mare drag de ele.
[…] noastre. În această vară am lansat un concurs Sailor Moon ad-hoc în care te provocam, cu ocazia Zilei Internaționale Sailor Moon, să ne împărtășești amintirile tale despre acest serial anime care a marcat o generație și […]
Buna,
Erau desenele mele preferate, stiu ca abia asteptam sa ajung acasa de la scoala sa vad episoadele cu nerabdare.
Am 35 de ani si sunt inebunita dupa acete desene:).
Stie careva unde pot vedea seriile 3,4,5 subtitrate in limba romana?Am vazut de curand seriile 1 si 2 dar nu le mai gasesc pe restul:(.Am rugamintea daca stie careva sa imi spuna si mie pe ce sait le-as putea gasi.
Mersi frumos anticipat!
[…] după cum poate ai citit în articolul nostru anterior despre Sailor Moon, artista manga, Naoko Takeuchi, a publicat în 1991 Codename: Sailor V, o revistă manga care a […]