Hai să sărbătorim Unirea cu filme românești. Ne-am gândit ca anul acesta să îți propunem vizionarea câtorva filme istorice românești care ar putea fi interesante atat din punct de vedere istoric, dar și din punct de vedere cinematografic. Ar fi interesant să vedem împreună cât de fidel este prezentată istoria românilor, unde s-au introdus intenționat informații false și câtă influență au avut regimurile politice în industria cinematografiei, mai ales la filmele realizate în perioada Epocii de Aur. Cele 10 filme din lista noastră prezintă istoria românilor de la Dacia până în zilele noastre și sunt filme realizate între 1912 și 2019. A fost o provocare în cazul unora să găsim și trailere pe Youtube, însă cred că am acoperit cu succes epoci intregi din istoria României, dar și cea a cinematografiei românești.
Surprinzător sau nu, niciun film istoric românesc nu ilustrează momentul istoric din 24 ianuarie 1859 și nici Marea Unire de la 1918. Vorbim, desigur despre filme artistice, căci documentare s-au tot făcut. În anul 1980 a fost lansat singurul film artistic în care apare personajul Alexandru Ioan Cuza, „Rug şi flacără”, în regia lui Adrian Petringenaru. Rolul domnitorului este jucat de Florin Piersic. Filmul nu este, însă, centrat pe momentul Unirii Principatelor.
Acest articol a fost realizat împreună cu Daria Scripcaru care are blogul Capsula cu idei. Suntem încântați să o primim în echipă și sperăm ca ideile ei despre filme să te surprindă plăcut de fiecare dată.
Fără să te mai ținem în suspans, iată 10 filme istorice pe care să le urmărești cu ocazia Unirii.
Tu le-ai văzut? Care ți se par cele mai interesante? Ce alte filme ai mai adăuga în această listă?
Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877 – 1912
Primul film istoric românesc de ficțiune despre care știm că a fost catalogat astfel a fost filmat între 1911 și 1912 și se păstrează și astăzi. Premiera a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful „Eforie” din București. Pentru standardele vremii această producție a fost una curajoasă întrucât dacă media filmelor realizate în Europa nu depășea 45 de minute, iar în Franța filmele durau 20 de minute, filmul nostru are o durată de 2 ore din care au rămas azi 82 de minute.
Îndrăznețul proiect cinematografic a fost lucrat cu deosebită măiestrie și are drept subiect ilustrarea Războiului de Independență al României și îmbina atât ilustrări fidele ale evenimentului plasat cu 35 de ani înainte, dar și elemente poetice ale poeziei lui Vasile Alecsandri. Producția sa a fost una foarte atent lucrată, dar și fără precedent în perioada respectivă. De exemplu, s-au realizat duble, s-au folosit figuranți (dintre care unii care erau chiar veterani ai acelui război), s-au folosit cascadorii și multe alte elemente de filmare normale astăzi, însă rar folosite în 1911. În acea vreme producțiile cinemaografice erau fără voci, iar proiecția era acompaniată de muzică instrumentală care urmărea acțiunea prezenă în film, lucru prezent și în acest caz. Filmul a fost prezentat în presa internațională contemporană drept un succes de mare amploare, iar în Transilvania, pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar, oamenii dădeau năvală în sălile de spectacol pentru a-l vedea.
Independența României este o producție care ocupă un loc deosebit în istoria cinematografiei românești și a inspirat în 2007 filmul Restul e tăcere în regia lui Nae Caranfil care reia – inserând elemente de ficțiune – povestea regizării primului lungmetraj românesc din istorie.
Dacii – 1967
Printre regizorii români cei mai cunoscuți îl avem pe veșnicul Sergiu Nicolaescu care a realizat primul său film istoric Dacii în 1967. În rolul principal joacă Amza Pellea iar acțiunea filmului este plasată în preajma anilor 86-88 d.Hr. Atunci împăratul roman Domițian încerca, după cum știm, fără prea mult succes, să cucerească Dacia.
Este interesant faptul că izvoarele istorice descoperite oferă foarte puține detalii despre viața dacilor, însă conținutul filmului „demonstrează” contrariul. Dacii sunt prezentați ca a fi viteji, un popor foarte inteligent, mai dezvoltat decât romanii.
Istoricul Ciprian Plăiașu a analizat, alături de acest film, și Columna – 1968 şi Burebista – 1980, ajungând la concluzia că este promovat cultul conducătorilor – caracteristică a filmelor realizate în perioada comunistă.
Mihai Viteazul – 1971
Un alt film ce îl are ca personaj principal pe Amza Pellea este Mihai Viteazul – 1971. Este regizat de Sergiu Nicolaescu și este alcătuit din două părți: Călugăreni și Unirea. Pe lângă acțiunea filmului care este interesantă și incitantă, menționăm faptul că acest film a fost propunerea României pentru cel mai bun film străin la premiile Oscar 1972.
Știai că?… În filmul Mihai Viteazul s-a optat pentru folosirea unei divizii întregi de soldați? S-a considerat că luptele vor fi astfel grandioase dar și realiste.
Trebuie să fii din nou foarte atent la faptele istorice. De exemplu, Mihai Viteazul este prezentat cum intră în Alba Iulia unde urma să fie realizată unirea celor trei țări române. Totuși, istoria ne prezintă faptul că Mihai Viteazul a cucerit mai degrabă cele trei provincii românești, iar acest proiect de Unire a fost gândit mult mai târziu, în secolul al XIX-lea. Propaganda comunistă intervine și promovează ideea de unificator a lui Mihai Viteazul.
Pentru patrie – 1978
Un alt film istoric realizat de Sergiu Nicolaescu este Pentru patrie. Această producție, realizată la centenarul Războiului, reprezintă primul film creat în perioada comunistă care îl arată pe regele Carol într-o lumină pozitivă. Rolul său a fost jucat tot de către regizorul filmului, de data aceasta Sergiu Nicolaescu. Subiectul principal al filmului sunt războaiele de independență, perspectiva fiind împărțită în două planuri: cel al deciziilor politice și militare și cel al unui detașament special de soldați moldoveni și olteni.
Vlad Țepeș – 1979
Acest film a fost regizat de Doru Năstase și îl are ca personaj principal pe controversatul domnitor al Țării Românești. Filmul acesta nu laudă calitățile domnitorului, ci oferă privitorilor o imagine despre ceea ce este greu să își imagineze.
Sistemul comunist își face simțită prezența și în acest film prin „purificarea” imaginii domnitorului. S-a dorit acest lucru deoarece se considera că mitul subrului Țepeș este un import capitalist și trebuie schimbat cu un personaj autoritar doar atât timp cât scopul este atins.
Mircea – 1989
Un alt film pe care credem că l-ai putea viziona cu ocazia zilei de 24 ianuarie este Mircea – 1989. Acesta prezintă câteva episoade de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân. Oferă urmașilor săi o singură direcție: lupta cu oastea otomană pentru libertate.
Nici acest film nu scapă de propaganda comunistă. De exemplu, o eroare voită a timpului îl prezintă pe domnitorul Mircea cel Bătrân sub numele de Mircea cel Mare pentru a nu se face nicio remarcă cu privire la vârsta lui Nicolae Ceaușescu. Acesta avea 71 de ani când filmul Mircea a fost lansat.
Scriitorul Stelian Tănase menționa: „Filmul despre Mircea cel Bătrân este la fel de propagandistic ca şi Mihai Viteazul şi nu pot să-l văd fără să zâmbesc. Astfel, în film apare Dan, fratele lui Mircea cel Batran, prezentat ca un trădător la curtea lui Baiazid când de fapt, Dan era fratele mai mare al lui Mircea şi murise în 1386 cu mulţi ani înainte de Rovine (1394) la asediul cetăţii Târnovo. Baiazid de asemenea apare eronat cu mult mai tânăr decât Mircea”, susţine scriitorul.
Aferim! – 2015
Filmul este unul important în cinematografie datorită subiectului sensibil abordat, respectiv chestiunea sclaviei romilor, problemă pe care o întâmpinăm și astăzi. Radu Jude este regizorul filmului care spune o poveste din vremuri demult apuse. Acțiunea are loc la inceputul secolului XIX, iar filmarea în alb și negru descrie povestea unui polițist care a fost angajat de un nobil să caute un sclav fugit după ce a avut o aventura cu nevasta sa. Aferim! este al doilea film care abordează problema sclaviei romilor care a fost prezentă pe meleagurile Țării Românești timp de aproape 500 de ani până în 1856. Primul film pe această temă este filmul mut Țiganca în dormitor din 1923 care s-a pierdut și despre care se cunosc foarte puține informații. Radu Jude spunea că și-a dorit să facă din Aferim! echivalentul românesc al unui western.
https://www.youtube.com/watch?v=2wMj2VwSHx8
Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari – 2018
Radu Jude și-a încercat încă o dată norocul cu un film istoric propus fără succes la Oscaruri. Titlul filmului este un citat din discursul politicianului Mihai Antonescu în Consiliul de Miniștri, în vara anului 1941, când a început masacrul evreilor de la Odesa. Acest eveniment atrage atenția unei artiste care încearcă să realizeze o reproducere a acelor momente istorice. Acțiunea filmului are loc în timpul protestelor din centrul Bucureștiului din 2018. Filmul poate fi urmărit online pe HBO go, dar trebuie menționat că are parte și de scene nud.
https://www.youtube.com/watch?v=qUnkwkaQlws
Între chin și amin – 2019
Acest film intră în dureroasa perioadă a represiunii reeducării comuniste din anii ’50, care a avut loc în mai multe închisori românești unde erau închiși și supuși la chinuri inumane intelectuali, artiști și preoți ai vremurilor acelea. La Pitești a fost una dintre cele mai agresive experențe de acest fel, iar filmul ilustrează acest loc prin prisma unui tânăr compozitor care reușește să supraviețuiască datorită credinței în Dumnezeu și speranței că o va reîntâlni pe logodnica sa. Filmul a rulat în luna octombrie 2019 în cinematografe și la Festivalul Astra Film de la Sibiu.
Maria, Regina României – 2019
Acesta este cel mai nou film istoric românesc și încă este prezent în multe cinematografe. În 1919, după Primul Război Mondial și declararea Marii Uniri, Regina Maria pleacă la Conferința de Pace de la Paris pentru a convinge marile puteri și liderii săi să recunoască România Mare. Este un film deosebit care prezintă o regină interpretată perfect. Producția excelează prin costume și decoruri și suntem siguri că este un film numai bun de îndrăgit.
https://www.youtube.com/watch?v=Ze0r6DLXSyw
[…] Descoperirea și anihilarea întregului sistem de lenevie pe canapea este obiectivul misiunii noastre și pentru că nu ne permitem să eșuăm vom asalta scaunele precum Dacii dealurile în ziua de duminică 13 septembrie. Din distribuția filmului, coproducție franco-română, realizată în anul 1967, în regia lui Sergiu Nicolaescu fac parte: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu și Marie-José Nat. Dacă îți plac filmele istorice românești iată câteva recomandări aici […]