Nicky Larson este Un detectiv afemeiat

Nicky Larson et le Parfum de Cupidon este cea mai nouă producție franțuzească pe care avem prilejul sa o urmărim în cinemafografe din 17 mai sub denumirea românească Un detectiv afemeiat.

Filmul este o adaptare live action a unei serii manga care a avut un serial anime de 140 de episoade (City Hunter) foarte popular și în Franța la inceputul anilor ’90, cunoscut drept Nicky Larson.

Philippe Lacheau este regizorul filmului și îl interpretează, desigur, pe Nicky Larson, personajul principal. Îl cunoaștem datorită filmelor în care a mai jucat: Babysitting și Alibai.com, două producții care au stârnit hohote de râs în sălile de cinema.

Dar știți cine a mai jucat în Babysitting și Alibi.com? Practic cam toate personajele principale din acest film. Philippe Lacheau (Nicky Larson), Élodie Fontan (Laura), Tarek Boudali (Pancho) și Julien Arruti (Skippy) au făcut din nou echipă în acest film în care s-a putut observa această legătură și prietenie care îi leagă. Privind tipologia de filme în care au jucat împreună pot spune că sunt o gașcă de actori care se distrează să facă filme amuzante împreună. Suplimentar, pe Élodie Fontan o puteți vedea și în seria de filme frațuzesti Cu ce ți-am (mai) greșit noi, Doamne?

O apariție surprinzătoare și haioasă o reprezintă bomba încă sexy numită Pamela Anderson. Nu are sens să spun prea multe despre ea. Face în film fix ce știe ea mai bine…este o prezență sexy.

Dar hai să vedem ce l-a determinat pe regizor să aleagă povestea lui Nicky Larson. Ei bine, Lacheau a copilărit în anii ’90 și a declarat că se uita cu drag la acest anime și era pasionat de povestea manga pe care o colecționa. De aceea a ales acest film pentru a-l regiza. Așadar filmul are un element nostalgic pentru fanii acestei serii. O curiozitate interesantă este și faptul că Jean-Paul Césari și Vincent Ropion vor avea roluri cameo în film. Primul este cel care a cântat melodiile de generic în franceză și cel de-al doilea este actorul care a dublat vocea personajului principal în franceză.

Bun. Hai să trecem la oaia noastă, filmul. E ceva interesant cu filmele frantuzești de comedie. Au un stil aparte care, cel puțin pentru mine, este foarte comic și relaxant. Ma bucur mereu de apariția lor și le urmăresc cu regularitate. Așadar am intrat în sala de cinema cu scopul declarat si cu siguranța că voi râde și ma voi distra copios. Nici de această dată nu am fost dezamăgită și asta mă bucură mult.

Povestea, pe scurt, sună cam așa: Nicky Larson este un detectiv particular mai special. Rezolvă cazurile cele mai bizare și o face cu un stil aparte. În film el trebuie să recupereze un parfum irezistibil, care provoacă reacții de actracție instantă către purtător. Efectul devine definitiv după o vreme așa că Nicky Larson trebuie să recupereze antidotul parfumului cât mai rapid pentru a dezlega ițele încurcate ale poveștii.

Mi-a plăcut foarte mult că s-a putut observa că realizatorii filmului au fost fani ai seriei anime și a manga-ului. Se pot observa elemente… de la posterul în care Laura are un ciocan gigantic, până la expresiile faciale comice ale personajelor… toate mă duc cu gândul la anime-urile produse în perioada anilor ’90. Bine, seria City Hunter a apărut original în ’87, însă în Europa circula puțin mai târziu.
M-am uitat aseară, după vizionare, la primul episod din anime… eram foarte curioasă de comparație. Am descoperit același stil de animație pe care o urmăream când eram mică la italieni. Și da, m-am simțit nostalgică deși nu sunt 100% sigură că urmăream fix acest serial, dar știu sigur că urmăream altele realizate de același artist, Tsukasa Hôjô. Oricum… cred că voi urmări toată seria pentru că mi s-a părut tare haioasă.

Apropo, Tsukasa Hôjô a refuzat de foarte multe ori propunerile de adaptare live action pentru că majoritatea erau pur și simplu povești de acțiune. Totuși, când l-a cunoscut pe Philippe Lacheau a fost impresionat de felul foarte atent în care acesta și-a făcut temele având un scenariu care le are pe toate: dramă, amuzament, puțină neobrăzare. A luat, practic, toată lucrarea în calcul, iar acest lucru l-a bucurat mult pe creatorul „City Hunter”.

Și făcând acea comparație între film și animație am putut observa că au păstrat foarte bine referințele în film. Totul este atât de natural și firesc.

În general nu sunt un mare fan al remake-urilor de tip live-action pentru că mi se pare că este o sabie cu două tăișuri. Fanii au anumite așteptări și vor critica foarte dur aceste producții. Orice eroare, schimbare sau viziune va fi observată și de cele mai multe ori nu iese bine. Cel mai dur este cu filmele adaptate după anime pentru că Japonia are o cultura diferită față de vest și o adaptare înseamnă tăierea unor liante foarte importante ale poveștii. În plus, este putin probabil ca un om să reușească să aibă aceleași gesturi sau mișcări precum într-un desen animat. Hârtia poate suporta orice, însă actorii… mai puțin… cu excepția cazurilor în care CGI-ul preia complet controlul.

Și cred că filmul de față a reușit să transpună animația în lumea reală și și-a păstrat și stilul original franțuzesc  de comedie. A fost amuzant și mi se pare super faptul că toată sala a râs și s-a distrat.

O chestie haioasă din anime apare la finalul filmului când într-o scenă poți observa două ciori trecând prin spatele personajelor principale. Aceasta este o tradiție anime: când cineva face ceva tâmpit sau prostesc, o cioară trece prin spate croncănind „A-ho! A-ho!”. În Japoneză „aho” înseamnă „idiot” și sună asemănător cu croncănitul ciorilor. Și în „City Hunter” avem deseori o astfel de imagine în spatele lui Nicky Larson. Acum vei știi de ce să râzi și mai cu poftă în acest moment… hi hi.

Cred că trebuie să atrag atenția și a faptului că deși filmul este comedie după un desen animat, aceasta are mici elemente nepotrivite pentru copiii mai mici. Anime-urile sunt cunoscute pentru scenele de acest tip, însă dacă în desenele animate erau mascate de barajul lingvistic și cultural (alte anime-uri precum Sailor Moon au fost chiar cenzurate pentru chestii mult mai minore de atât cum ar fi un decolteu mai adânc), în film vor părea puțin cam vulgare pentru unii oameni. Nu sunt chestii total nepotrivite, însă unele lucruri ar putea să nu treacă neobservate de copii.

Dar dacă ai o gașcă de prieteni și vreți să ieșiți la un film amuzant, să râdeți copios, dacă te-au pasionat sau te pasionează anime-urile, vei gusta cu siguranță acest film care le are pe toate. În general recomand filmele franțuzești pentru voie bună… acum îl supra recomand pentru că are acel ceva în plus. Generația mea sunt sigură că știe despre ce vorbesc… Nostalgie!

Philippe Lacheau a povestit recent și despre posibilitatea unei continuări și chiar posibilitatea unei intersectări a poveștii cu altă creație celebră a artistului japonez Tsukasa Hôjô, „Cat’s Eye” pe care eu mi-o amintesc foarte bine drept „Occhi di gatto” pentru că o urmăream pe televiziunea italiană atunci când eram copil. De aceea, vestea mă încântă foarte mult.

Un comentariu la „Nicky Larson este Un detectiv afemeiat

  • noiembrie 4, 2019 la 12:40 pm
    Permalink

    Ma bucur ca gasesc recenzia acestui film si in alta parte. Si mai mult ma bucur ca filmul a placut, mie mi se pare cea mai buna comedie a anului.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Escort Mersin

«

www.ankaraup.com

«

eskişehir eskort

«

olgun

«

escort adana

«

adanaescortselen.com

«

eskort bayan

«

www.adanaescortlinda.com

«
Wordpress Temaları